1. Multiculturalite, diversitate – Tur

Foieni (Casă svăbească) – Petrești (Casă svăbească) – Scărișoara (Muzeul Moților) – Casa etnografică Andrid (români, maghiari) – Muzeul Orășenesc Tășnad/Casa etnografică Tășnad (interior etnografic și meșteșuguri din zona Tășnadului).

 Zona Careiului este un ținut multietnic în care sunt prezenți mai multe etnii și confesiuni. Din fericire avem posibilitatea de a arăta clădirile etnografice pentru toate etnii din zona Careiului (români, maghiari, șvabi). Parcurgând ruta mai sus menționată turistul o să aibă posibilitatea de a infoma despre stilul de viață din sec. XIX-XX, obicieiuri, uneltele folosite, gastronomie.

2. Pe urmele literaturii

Casa Kaffka Margit Carei – Bustul lui Petőfi Sándor – Grup statuar Ady Endre, Otilia Marchiș – Casa Memorială Ady Endre – Centrul de vizitare Kölcsey Săuca.

 Județul Satu-Mare a dat pentru literatura maghiară mai mulți poeți, scriitori renumiți, care prin creațiile lor au lăsat o moștenire importantă în istoria literaturii. Ruta literaturii va conține vizitarea bustului Petőfi Sándor, Kaffka Margit, Grup Statuar Ady Endre, Otilia Marchiș din municipiul Carei, respectiv deplasarea la casa natală a lui Ady din localitateac Ady Endre și expoziției dedicate lui Kölcsey din satul natal de la Săuca.

3. Turul clădirilor ecleziastice din municipiul Carei:

Sinagoga – Biserica reformată – Biserica romano-catolică Sf. Iosif de Calasatz

• Biserica greco-catolică rutenă Arhangeli Mihail și Gavril – Biserica Ortodoxă Sf. Arhangheli Mihail și Gavril – Biserica greco – catolică Sf. Andrei
• Biserica luterană – Capela Sfânta

 Municipiul Carei este foarte bogat în clădiri eccleziastice care au fost ridicate începând din secolul al XIV-lea. Începând cu mijlocul secolului al XVIII-lea pe teritoriul localității au existat patru biserici (romano-catolică, reformată, greco-catolică rutenă și greco-catolică.

Turul clădirilor eccleziastice va cuprindea vizitarea Sinagogii ortodoxe (1866), Biserica reformată (1805), Biserica romano-catolică Sf. Iosif de Calasatz (1779), Biserica greco-catolică rutenă Sf. Arhangeli Mihail și Gavril (1738) – Biserica Ortodoxă Sf. Arhangheli Mihail și Gavril (1754) – Biserica greco – catolică Sf. Andrei (2009) – Biserica luterană (1823) – Capela Sfânta treime (1703). In incinta bisericilor romano catolice Iosif de Calasatz și în Biserica greco-catolică rutenă Sf. Arhangeli Mihail și Gavril este amenajată câte o expoziție de artă ecleziastică.

4. Tur istoric în centrul Careiului

Castelul Károlyi, Parcul dendrologic, Claustrul surorilor piariști, Hanul Cerbul de Aur, Teatrul, Clădirea sediul comitatului.

 Plimbarea istorică va porni din fața Castelul Károlyi din centrul municipiului, cu posibilitatea de a vizita atât ineriorul și exteriurul acestuia. Pe lângă castel, prin parcugerea rutei centrului istoric se va opri la cele mai importante monumente istorcie din localitate Carei.

5. Muzee și Case memoriale în zona Careiului

Castelul Károlyi – Cavoul familiei Károlyi – Muzeul Svăbesc Petrești – Muzeul Moților din Scărișoara Nouă – Muzeul etnografic Andrid – Muzeul Orășenesc Tășnad

 Prin această rută turistică vizitatorul poate să viziteze cele mai importante puncte turistice din zona Careiul. Parcurgând drumul mai sus menționat o să familiarizeze cu istoricul localității Carei, Tășnad și a familiei Károlyi. Deasemenea va afla informații despre viața a diferitelor etnii (români, maghiari, șvabi) de pe Câmpia Careiului și din zona Tășnadului.

1. Drumul bisericilor

Căpleni, Berea, Ciumești, Tășnad

Prin această rută cultural-turistică vizitatorul o să aibă posibilitatea să viziteze cele mai vechi biserici medievale din apropierea municipiului Carei. Prima fază de construcție a bisericilor au fost construite în secolele XII-XIV și au fost cercetate prin săpături arheologice în 2013. Bisericile din Berea și Ciumești au fost restaurate. În incinta bisericii romano-catolice Sf. Anton de Podova de la Căplnei, în spatele altarului este cripte familiei Károlyi, iar sub biserica reformată este un cavou cu mormintele familiei locotenent – general de husar, baronul János Mészáros și familia lui.

1. Rută culturală ”Călăuzitori spirituali ai poporului român – Grigore Maior, Petru Bran, Vasile Lucaciu”

Tăș nad: obiectieve turistice:

• Muzeul Orășenesc Tășnad: Vechiul castel Cserey-Fischer, construit în anul 1771, adăposteşte astăzi colecţiile Muzeului Orăşenesc din Tăşnad. Reorganizat în anul 1995 de către specialiştii Muzeului Judeţean Satu Mare, muzeul prezintă elemente specifice culturii materiale şi spirituale din zona Tăşnadului, mărturii ale evoluţiei istorice, predominând aspectele creativităţii de tip tradiţional. Muzeul se face remarcat îndeosebi datorită existenţei unor ateliere meşteşugăreşti complexe, în acest sens sălile expoziţionale fiind

Sursă poză: Facebook – Stațiunea Turistică Tășnad

structurate pe ideea prezentării principalelor ocupaţii şi meşteşuguri practicate în zonă, aducând astfel în faţa privitorului înţelepciunea şi îndemânarea arhaică, simţul formelor şi culorilor, ingeniozitatea şi măiestria meşterului ţăran. În muzeu sunt expuse şi obiecte provenite din săpăturile arheologice efectuate în zonă.

• Casa Muzeu – Tășnad: Casa ţărănească amenajată la Tăşnad, peste drum de Ştrandul termal, a fost achiziţionată din localitatea Sânmiclăuş, judeţul Satu Casa datează din 10 octombrie 1903, această dată fiind marcată de constructor pe meştergrindă. În interiorul acesteia a fost amenajată în anul 2011 expoziţia permanentă de istorie şi arheologie locală, alături de interiorul specific zonei de câmpie şi de sub codru, sala meşteşugurilor şi depozitul uneltelor agricole. Interiorul reconstituit al camerei curate, caracteristice zonei de câmpie şi zonei Codru, care juca rolul de cameră de oaspeți, reflectă întocmai caracterul multietnic şi pluriconfesional al comunităţilor convieţuitoare. Dintre atelierele meşteşugăreşti care şi-au desfăşurat activitatea în oraş, sunt reconstituite aspecte specifice atelierelor de tăbăcar, de pantofar, de fierar şi de olar. Organizat în spaţiul destinat cămării, depozitul de unelte agricole reprezintă o încăpere tipică gospodăriei tradiţionale ţărăneşti din zona de câmpie.
• Biserica Reformată, construită în cea de a doua jumătate a secolului al XV- lea, în stil gotic târziu. Edificiul de cult a găzduit mai multe sinoade ale cultului calvin. În 1660, în timpul unui atac turcesc, biserica a fost incendiată, iar distrugerile au făcut-o nefolosibilă timp de mai mult de un Bisericii reconstruite îi este adăugat turnul în stil baroc între anii 1814–1822.
• Statuia episcopului Grigore Maior;

Sărăuad

• Construirea Bisericii Ortodoxe din sat a fost iniţiată de Grigore Maior (1715– 1795), episcop greco-catolic de Blaj, născut în Acesta s-a făcut remarcat în epoca sa inclusiv prin stăruinţa de a înfiinţa numeroase şcoli şi biserici, făcând în acest scop donaţii substanţiale. Construcţia bisericii din Sărăuad cu hramul Sf. Grigorie Teologul s-a încheiat în anul 1777. Locul de naştere al episcopului celebru este marcată de o placă comemorativă.

Satu Mare:

– Biserica greco-catolică ”Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”

a fost construită între anii 1932–1937, pe locul unui vechi edificiu al aceluiaşi cult, datând din secolul al

XVIII-lea. Proiectul bisericii a fost realizat de arhitectul Victor Smighelski, iar lucrarea i-a fost încredinţată

lui G. P. Liteanu. Stilul construcţiei, îmbinând în mod fericit planimetria bizantină cu elementele specifice arhitecturii româneşti, transformă

catedrala într-un monument istoric de seamă al oraşului.

Sursă poză: zothmar.ro

– Colegiul Național ”Doamna Stanca”– în 1816 clădirea intră în folosința Gimnaziului Romano-Catolic din Satu Mare în cadrul căruia Petru Bran a activat ca profesor de religie și limba română.

Apa

–Casa memorială ”Vasile Lucaciu” – Casa memorială Vasile Lucaciu a fost construită în anul 1847, pentru cantorul şi dascălul Mihai Lucaciu. A fost declarată muzeu în anul 1981, fiind inaugurată la data de 25 ianuarie, cu sprijinul autorităţilor locale, a preotului Petre Bologa şi a Muzeului Judeţean Satu Mare.

– Biserica ortodoxă ”Pogorârea Sf. Duh” – a fost precedată de un lăcaş de cult din lemn, situat la marginea satului actual. Acesta trebuie să fi fost construit în jurul anilor 1740, deoarece este menţionat ca fiind nou într-o conscripţie a Episcopiei

Greco-Catolice de Mukachevo datând din 1747.

Locul vechii biserici este marcat printr-un crucifix. Edificiul de cult

actual a fost construit între anii 1848 şi 1863, în stil baroc. Datorită unor

erori de construcție a fost necesară refacerea turnului bisericii, fapt care s-a realizat la începutul secolului al XX-lea. Pictura interioară, realizată

în stil bizantin, a fost restaurată în anul 1927. Iconostasul este format doar din câteva registre: icoanele

împărătești și cele care îi reprezintă pe cei 12 apostoli. Ele sunt pictate pe lemn, în stil bizantin.

–Biserica Reformată;

Ady Endre: obiective turistice:

• Complexul Muzeal ”Ady Endre”

Casa natală a poetului Ady Endre

este amplasată la 5 km de comuna Căuaş, în localitatea Ady Endre

(Mecenţiu). Complexul muzeal a

fost înfiinţat în anul 1957, datorită eforturilor pictorului Aurel Popp,

cel care s-a implicat activ în

restaurarea casei natale a poetului, distrusă în incendiul din anul 1953. O restaurare amplă şi o reorganizare muzeistică a avut loc în anul 1977,

muzeul fiind structurat expoziţional în două areale: unul în aer liber (format din cele două case, casa veche şi conacul, bustul în bronz al poetului, fântâna, filegoria sau chioşcul din faţa conacului) şi unul interior, reprezentat de

încăperile celor două case, amenajate cu mobilier autentic, dar conţinând şi material documentar. Casa veche, cea în care s-a născut poetul, datează din secolul al XIX-lea, fiind o construcţie reprezentativă arhitecturii ţărăneşti din Valea Eriului. Casa este acoperită cu trestie şi este formată din trei încăperi. În camera din faţă sunt expuse piese de mobilier caracteristice camerei curate. Tinda este amenajată cu panouri cu texte explicative și obiecte de uz casnic. Ultima cameră adăposteşte patul în care, conform legendei locale, s-a născut poetul și vitrina cu documente şi fotografii personale. Conacul datează din anul 1908 şi este o construcţie specifică curiilor din zona Sătmarului, de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Are patru camere, în prima sunt expuse documente privind viața și activitatea poetului. În următoarele trei încăperi sunt etalate piese de mobilier, obiecte decorative şi casnice, caracteristice epocii în care a trăit poetul, precum și documente cu caracter personal. Basorelieful reprezentând bustul poetului, amplasat în exteriorul casei natale, a fost realizat de Szini Sebők Zoltán în anul 1935, iar bustul din bronz amplasat în curte, în anul 1977, este opera sculptorului Fekete József.;

-Biserica Reformată (construită între 1811-1813);

–Biserica Romano-Catolică (construită în secolul al XIX-lea);

Carei

–Castelul Károlyi – Muzeul Municipal din Carei este organizat în clădirea celebrului castel Károlyi, cuprinzând expoziţia permanentă de istorie locală Careiul de altădată şi expoziţia Castelul de altădată. Expoziţia pemanentă de la parterul castelului Károlyi, structurată tematic în patru săli, abordează trecutul Careiului din perspectiva vestigiilor arheologice descoperite în zona

oraşului, a istoriei localităţii, a meşteşugurilor tradiţionale, a artei şi istoriei ecleziastice.

Temele de expunere au la

bază conceptul unui muzeu axat pe specificul local, care să joace rolul unui muzeu

orăşenesc. Din acest motiv, expoziţia cuprinde aspectel

regionale cele mai importante şi sugerează caracteristicile

proprii zonei, integrate într-un

cadru mai amplu de dezvoltare şi influenţe istorice. Castelul de

altădată, expoziţia de la primul etaj, încearcă să prezinte

în zece săli diferite, cu ajutorul

reconstituirilor de interioare istorice, atmosfera unui castel din epoca modernă. La baza concepţiei expoziţionale a stat ideea de a reda cât mai fidel aspectul interior al unei rezidenţe aristocratice funcţionale de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ambientul eclectic de la finalul epocii moderne este redat prin intermediul mobilierului original, în diverse stiluri artistice, în special baroc, biedermeier, neo-renaştere. Deficienţa informaţiilor iconografice privind aspectul interior al castelului a fost suplinită cu ajutorul izvoarelor scrise (inventarul castelului), iar tematica fiecărei săli de expoziție a fost decisă pe baza analogiilor istorice disponibile şi a structurii arhitectonice a fiecărei încăperi. . Astfel, au fost realizate o bibliotecă, două antreuri, o cameră de relaxare pentru bărbaţi, salonul de bal indispensabil castelelor de epocă, sufrageria, budoirul doamnelor, dormitorul, camera de toaletă şi sala de muzică.Tot în castelul Károlyi poate fi vizitată şi expoziţia „Trofee din Africa şi colecţia de arme a lui Sir. Dr. Pánczel Zoltan Tibor”.

• Biserica Greco-Catolică (construită între 1737-1739);

Sursă poză: Municipiul Carei

– Biserica Romano-Catolică Sf. Iosif de Calasanz (construită între 1769-1779, fiind descrisă deseori drept cea mai frumoasă clădire în

stil baroc din județul Satu Mare);

Săuca

– Casa natală a poetului Kölcsey Ferenc este situată lângă biserica greco- catolică și funcționează azi ca și casă parohială.

– În curtea bisericii reformate se găsește statuia poetului, în locul în care tradiția spune că a fost scris imnul.

Ardud

– Cetatea aflată în ruină a fost renovată de contele Károlyi în 1730. Elementele vizibile astăzi la marginea oraşului, din care se remarcă unul dintre bastioane, sunt rezultate ale reconstrucţiei din secolul al XVIII-lea, respectiv la sfârşitul secolului al XIX-lea. Capela cetăţii a găzduit, în 1847, cununia religioasă a poetului Sándor Petőfi cu Júlia Szendrei, fiica intendentului cetăţii Ardud. Altarul capelei este păstrat în prezent la Palatul Episcopal din Satu Mare. Pe malul pârâului Homorod, la poalele cetăţii, a fost ridicat un monument în amintirea poetului.

• Biserica în stil gotic construită de Drăgoşeştii în anul 1482, iniţial romano- catolică, revine ulterior reformaţilor. Aici se desfăşoară, în 1545, primul sinod protestant din În cursul secolului al XVIII-lea revine romano- catolicilor, iar, în 1860, biserica a fost renovată şi parţial reconstruită prin contribuţia contelui Lajos Károlyi, după planurile renumitului arhitect Miklós Ybl. Cele mai importante elemente adăugate la jumătatea secolului al XIX-lea sunt nava laterală de pe latura sudică şi turnul înalt, realizat în manieră neogotică. Biserica ortodoxă din oraş a fost construită în 1946, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, iar în anul 2000 s-a sfinţit şi biserica nouă greco- catolică.

1. Odoreu: obiective turistice:

– Biserica Reformată (construită în 1586);

– Biserica Ortodoxă ”Sf. Mihail și Gavril” (construită între 1818-1823);

Berindan

• Biserica Reformată (construită în 1927 – în peretele sanctuarului fiind zidită o piatră de mormânt realizată în stil gotic);

Mărtineș ti

• Biserica Reformată (construită între 1885-1886);

Medieș u Aurit

– Castelul Lonyai – Sigismund Lonyai, comite de Bereg şi Crasna şi diplomat al principelui Transilvaniei, Gabriel Bethlen, este cel care a început construcţia castelului renascentist care există şi azi în centrul localităţii. După moda epocii, introdusă şi proliferată de principe, castelul urmează un plan rectangular. Cele patru aripi ale clădirii delimitează o curte interioară, iar fiecare colţ al patrulaterului este prevăzut cu un turn-bastion de tip italian. Elementele de fortificaţie erau alcătuite dintr-un şanţ, vizibil încă, şi probabil un zid cu pod mobil, care adăpostea, înafara castelului propriu-zis, alte construcţii a căror funcţionalitate nu mai este cunoscută. Aripa de sud-est formează faţada, care se ridică cu trei niveluri deasupra solului. Turnul situat în partea mediană depăşeşte cu un nivel faţada principală. Cel de al treilea etaj al faţadei, prelungit şi de-a lungul altor aripi, formează o mansardă acoperită iniţial cu şindrilă, prevăzută cu ferestre de tragere, având rol de apărare.

Pivniţa a existat probabil sub trei din cele patru aripi ale castelului.

Dintre elementele cu rol decorativ ale faţadei, păstrate parţial până în zilele noastre, portalul intrării principale, delimitat de două coloane angajate din piatră ornamentate cu rozete şi un timpan în partea superioară, care susţinea odinioară blazonul familiei Lonyai, este cel mai impunător. Ancadramentele ferestrelor sunt prevăzute la rândul lor cu timpan decorat cu frunze şi vrejuri. În interiorul castelului, cel de al doilea etaj era destinat stăpânilor, în timp ce parterul adăpostea locuinţele servitorilor, bucătăria şi depozitele. Sala cea mare a castelului era situată în aripa de sud-est. Izvoarele spun că tavanul acestei încăperi era aurit şi pun pe seama acestei caracteristici numele localităţii – Medieşu Aurit.

– Rezervația Arheologică de la Medieșu Aurit – În peisajul arheologic european este cu totul excepţional centrul de producţie de la Medieşu Aurit- Şuculeu, care în stadiul actual al cunoştinţelor este cea mai mare centru de producție ceramică din Europa secolelor II-V d. Hr., din afara granițelor Imperiului Roman. Atelierele erau specializate pe producţia vaselor de provizii de mari dimensiuni. Cuptoarele, cu un diametru care depăşeşte 2 m, au un perete median masiv care susţinea grătarul, continuând tradiţia din epoca Latène.

Atelierul de ars ceramica este compus dintr-un cuptor legat de groapa de deservire prin două canale de foc. Coborârea în groapa de deservire se realiza cu ajutorul treptelor special amenajate, la baza lor fiind întreţinut focul ce ardea în gura canalelor de foc. Vasele erau introduse în cuptor prin orificiul cupolei, aflat la suprafaţa solului, şi erau arse de aerul fierbinte ce pătrundea prin canalele de foc. Sistemul ingenios de construcţie permitea evitarea contactului direct al vaselor cu focul, iar prin amplasarea în pământ al întregului cuptor era minimalizată pierderea căldurii. Centrul ceramic cu cca. 200 de cuptoare se întinde pe terasa înaltă a luncii mlăştinoase a râului Racta, pe o suprafața de cca. 20 de hectare din care rezervația arheologică reprezintă doar o mică parte. Aceasta fost recent amenajată, sunt prezentate

5 cuptoare de ars ceramică consercate pe locul descoperirii lor, recontrucții de atelier de ars ceramică, grânar, groapă de provizii și locuință adâncită în pământ. Pe spațiul rezervației au fost amenajate un amfiteatru pentru diferinte prezentări.

– Biserica Ortodoxă ”Nașterea Maicii Domnului” – a fost construită în anul 1892. Intrarea principală se realizează printr-un portic mărginit de arcade, cu interiorul pictat. Faţada plină a bisericii este prevăzută cu medalioane pictate, aşezate pe patru niveluri: primele două, din partea inferioară, înfăţişează portretele unor personalităţi marcante din istoria românilor, iar cele superioare prezintă şirul apostolilor, dominat de imaginea lui Iisus Hristos Pantocrator. Turnul rectangular, prevăzut cu ceas, este integrat în navă. Intrarea secundară, situată pe partea sudică a navei, este la rândul ei precedată de un portic cu două medalioane pictate cu portrete de inspiraţie istorică. Renovarea exterioară şi picturile s-au realizat, conform pisaniei, între anii 1982-1986. Pictura interioară este şi ea recentă, datând din perioada 1988-1991.

–Biserica Reformată – datează din anul 1892. La nivelul navei, decorul este realizat prin alternanţa de ferestre de inspiraţie gotică, prevăzute cu ogive în partea superioară, şi contraforturi cu valoare ornamentală. Turnul integrat în navă şi prevăzut cu ceas este delimitat la nivelul faţadei prin două contraforturi cu rol decorativ.

Jojib

– Balastiera

Apa

–Casa memorială ”Vasile Lucaciu” – Casa memorială Vasile Lucaciu a fost construită în anul 1847, pentru cantorul şi dascălul Mihai Lucaciu. A fost declarată muzeu în anul 1981, fiind inaugurată la data de 25 ianuarie, cu sprijinul autorităţilor locale, a preotului Petre Bologa şi a Muzeului Judeţean Satu Mare. Muzeul se află în centrul comunei Apa, peste drum de biserica ortodoxă. Casa este specifică arhitecturii populare din Câmpia Someşeană. Are formă dreptunghiulară, situată perpendicular pe şosea. Este construită din bârne de lemn aşezate pe o talpă groasă de stejar, îmbinate prin plătuire. Casa este joasă, acoperişul din paie, în două pante, este prevăzut cu două şuturi trapezoidale şi un geam iluminator. Planul casei are trei încăperi: camera din faţă sau camera curată, în mijloc o tindă şi camera din spate. Prima încăpere este dedicată reconstituirii unui interior al unei case ţărăneşti din cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea, specifică Văii Someşului. Este vorba despre „camera curată”, spaţiu destinat, în gospodăria tradiţională, ocaziilor speciale, cum ar fi mesele de sărbătoare sau primirea oaspeţilor. Din acest motiv, această încăpere reuneşte cele mai preţioase piese de mobilier şi textile din întreaga gospodărie. Se urmăreşte o redare cât mai fidelă a aspectului interior din camera curată, reconstituirea cuprinzând mobilier autentic popular (pat, masă, scaune, lădoi, ladă de zestre etc.), textilele care împodobeau din belşug atât obiectele de mobilier, cât şi pereţii camerei (ştergare, feţe de masă, pernă, ţol, peretare etc.), toate realizate manual şi decorate în culorile şi stilul specific zonei. Reconstituirea este întregită prin diverse obiecte ceramice (vase, farfurii, căni etc.), care constituiau elemente de utilitate casnică indispensabile caselor tradiţionale. Tinda este prima încăpere cu care vizitatorul are contact vizual. Spaţiul său relativ restrâns este dominat de cuptorul de pâine de mari dimensiuni. În cea de a treia încăpere nu se urmăreşte în mod necesar respectarea stilului rustic al casei-muzeu, devenind primordială în schimb evidenţierea obiectelor originale legate de Vasile Lucaciu şi aşezarea lor într-o modalitate logică, accesibilă şi atractivă, pentru a reconstitui viaţa şi activitatea acestuia. Astfel, au fost concepute vitrine de tip masă, amenajate de o parte şi de alta a încăperii, potrivite mărimii şi caracterului obiectelor expuse. Bustul impozant al Vasile Lucaciu, aflat în curtea casei memoriale, creaţia sculptorului Radu Gil, a fost dezvelit în luna decembrie a anului 1989. La ora actuală se efectuează lucrări de restaurare şi reorganizare expoziţională.

Vasile Lucaciu s-a născut în localitatea Apa, în anul 1852. A fost preot greco- catolic, profesor la Liceul Regesc din Satu Mare, om politic, una din cele mai marcante personalităţi ale mişcării de emancipare naţională şi culturală a românilor transilvăneni. A colaborat la redactarea Memorandumului, pentru care a fost condamnat la 5 ani de închisoare. Întreaga sa viaţă a fost o luptă îndârjită pentru câştigarea libertăţii poporului român.;

– Biserica ortodoxă ”Pogorârea Sf. Duh” – a fost precedată de un lăcaş de cult din lemn, situat la marginea satului actual. Acesta trebuie să fi fost construit în jurul anilor 1740, deoarece este menţionat ca fiind nou într-o conscripţie a Episcopiei Greco-Catolice de Mukachevo datând din 1747. Locul vechii biserici este marcat printr-un crucifix. Edificiul de cult actual a fost construit între anii 1848 şi 1863, în stil baroc. Datorită unor erori de construcție a fost necesară refacerea turnului bisericii, fapt care s-a realizat la începutul secolului al XX- lea. Pictura interioară, realizată în stil bizantin, a fost restaurată în anul 1927. Iconostasul este format doar din câteva registre: icoanele împărătești și cele care îi reprezintă pe cei 12 apostoli. Ele sunt pictate pe lemn, în stil bizantin.

-Biserica Reformată;

Livada

• Castelul familiei Vécsey (1760-1764) – a fost precedată de un lăcaş de cult din lemn, situat la marginea satului actual. Acesta trebuie să fi fost construit în jurul anilor 1740, deoarece este menţionat ca fiind nou într-o conscripţie a Episcopiei Greco-Catolice de Mukachevo datând din Locul vechii biserici este marcat printr-un crucifix. Edificiul de cult actual a fost construit între anii 1848 şi 1863, în stil baroc. Datorită unor erori de construcție a fost necesară refacerea turnului bisericii, fapt care s-a realizat la începutul secolului al XX- lea. Pictura interioară, realizată în stil bizantin, a fost restaurată în anul 1927. Iconostasul este format doar din câteva registre: icoanele împărătești și cele care îi reprezintă pe cei 12 apostoli. Ele sunt pictate pe lemn, în stil bizantin.

Botiz

• Biserica ”Arhanghelilor Mihail și Gavril” (construită în 1886);

Valea Vinului

• Casa Memorială ”Aloisie Tăutu” – Casa în care a trăit Aloisie Tăutu a fost amenajată ca o expoziţie cu caracter memorial, prin bunăvoinţa moştenitorilor. Cele trei camere destinate vizitării au fost organizate muzeistic în anul Camera din faţă cuprinde piese de mobilier, masa de birou şi accesoriile cu care a lucrat Aloisie Tăutu, atmosfera fiind întregită de picturi şi fotografii de familie. A doua cameră este mobilată în stilul unei sufragerii, decorată cu obiecte de porţelan şi de argint. În ultima cameră, dormitorul, se pot vedea piese de mobilier furniruit cu lemn de lămâi, executat la începutul secolului al XX-lea.

Aloisie Tăutu (1895-1981) s-a născut în 1895 la Terebeşti, petrecându-şi copilăria la Valea Vinului. A urmat facultatea de teologie la Viena, fiind hirotonit ca preot în 1921. În anul 1928 a fost numit de către episcopul greco- catolic Valeriu Traian Frenţiu cercetător la Arhiva Vaticanului, unde şi-a petrecut toată viaţa, publicând numeroase volume de documente. A contribuit substanţial la aducerea în România a copiei Columnei lui Traian, în anul 1967, aflată azi la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.

Măriuș

• Mănăstirea ”Izvorul Tămăduirii”;

• Muzeul Etnografic în aer liber – Muzeul se află la o distanță de 3 km de localitatea Valea Vinului, având alocată o suprafaţă de 40 ha, donată de locuitorii satului Măriuş. Proiectul prevede amplasarea a 48 de construcţii de arhitectură populară specifice satului liniar, satului răsfirat şi satului împrăştiat, cu tipologii caracteristice zonelor etnografice ale judeţului Satu Mare şi cele învecinate: Codru, Oaş şi Câmpia Someşană. În anul 2012 s-a amenajat în cadrul muzeului o casă specifică arhitecturii codreneşti, ce provine din localitatea Pomi, deschisă pentru vizitare cu ocazia sărbătorii creștine Adormirea Maicii Domnului.

Planul casei este tipic arhitecturii zonei, compus din camera curată,

tindă și camera de locuit. Amenajarea muzeistică redă spațiul locuibil cotidian și cel utilizat în special la sărbători.

Mobilierul din lemn, textilele

decorative, icoanele, ceramica,

obiectele utilitare, costumele populare recompun viața rurală codrenească.

Sursă poză: muzeusm.ro

Cruciș or

• Cetatea Medievală – În hotarul satului Crucişor, în punctul Dealu Pintii, sunt încă vizibile urmele unei cetăţi de pământ, care nu are însă nici o legătură cu celebrul haiduc, fiind datată, după sondajul arheologic realizat în anii 1970, în perioada medievală timpurie. Pe platoul dealului este încă vizibil șanțul de apărare al fortificației, păstrat pe o lățime de aproximativ 4 m și până la o adâncime de 2,5-3 Investigațiile arheologice au scos la iveală și urmele unui șir de trunchiuri de copac, care forma palisada.